păstorie

română

Etimologie

Din păstor + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /pəs.to'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului păstorie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	păstorie	invariabil
Articulat	păstoria	invariabil
Genitiv-Dativ	păstoriei	invariabil
Vocativ	păstorie	invariabil

1. păstorit.
2. (fig.) conducere, îndrumare religioasă, bisericească; funcție, demnitate de conducător bisericesc; exercitarea acestei funcții.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• atrepsio
• estropia
• opărești
• prosteai
• sporeați
• stropeai

Referințe

• DEX '98 via DEX online