spori
Etimologie
Din spor. Confer bulgară sporja, sârbă, croată sporiti „a discuta”.
Pronunție
- AFI: /spo'ri/
Verb
| Conjugarea verbului spori | |
| Infinitiv | a spori |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
sporesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să sporească |
| Participiu | sporit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz., refl. și tranz.) a crește sau a face să crească; a (se) mări, a (se) înmulți.
- (v.intranz.) a progresa, a înainta, a avea spor.
- (v.intranz.) (înv.) a-și da silința, a se zori.
- (v.tranz.) a împinge, a îmboldi.
- (v.tranz.) (reg.) a povesti (exagerând); a flecări, a sporovăi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online