pandit

română

Etimologie

Din franceză pandit.

Pronunție

• AFI: /pan'dit/

Substantiv

Declinarea substantivului pandit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pandit	pandiți
Articulat	panditul	pandiții
Genitiv-Dativ	panditului	pandiților
Vocativ	panditule	pandiților

1. titlu dat savanților, învățaților etc. brahmani din India.

   Pandit Nehru.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• pățind

Referințe

• DEX '98 via DEX online