paralelism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză parallélisme.

Pronunție

  • AFI: /pa.ra.le'lism/


Substantiv


Declinarea substantivului
paralelism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ paralelism paralelisme
Articulat paralelismul paralelismele
Genitiv-Dativ paralelismului paralelismelor
Vocativ ' '
  1. caracter paralel.
  2. stare a două lucruri sau ființe comparabile.
  3. (geom.) proprietate a două drepte sau două plane de a fi paralele; paralelitate.


Traduceri