parcheta

română

Etimologie

Din franceză parqueter.

Pronunție

• AFI: /par.ke'ta/

Verb

Conjugarea verbului parcheta
Infinitiv	a parcheta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	parchetez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să parcheteze
Participiu	parchetat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a pardosi o încăpere cu parchet; a pune parchet.
2. a împărți o pădure în parchete (II).

Cuvinte derivate

• parchet
• parchetar
• parchetare
• parchetat

Traduceri

a pardosi cu parchet

engleză: parquet (English) esperanto: pargeti (Esperanto) franceză: parqueter (français) germană: parkettieren (Deutsch)

italiană: pavimentare con parquet (italiano) macedoneană: паркетира (македонски) (parketíra) turcă: parke döşemek (Türkçe)

Referințe

• DEX online