patinaj

română

Etimologie

Din franceză patinage.

Pronunție

• AFI: /pa.tiˈnaʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului patinaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	patinaj	patinaje
Articulat	patinajul	patinajele
Genitiv-Dativ	patinajului	patinajelor
Vocativ	patinajule	patinajelor

1. patinare; (spec.) ramură sportivă care cuprinde probe practicate cu patinele pe gheață.
2. patinoar.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• jnăpăit

Referințe

• DEX '98 via DEX online