patină

română

Etimologie

Din franceză patine.

Pronunție

• AFI: /pa'ti.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului patină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	patină	patine
Articulat	patina	patinele
Genitiv-Dativ	patinei	patinelor
Vocativ	patină	patinelor

1. strat subțire rezultat din oxidarea naturală sau artificială a bronzului. prin care acesta capătă la suprafață o pojghiță de carbonat de cupru, de culoare verde.
2. (p.anal.) culoare caracteristică pe care o capătă, sub influența agenților atmosferici, obiectele sau construcțiile de metal, de lemn, de piatră etc. și care le dă un aspect de vechime.
3. strat artificial cu care se acoperă un obiect; culoare, lustru care i se dă unui obiect în scopuri decorative, pentru a crea impresia de vechime sau pentru a-l proteja împotriva coroziunii.

Cuvinte derivate

• patinat

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză patin.

Substantiv

Declinarea substantivului patină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	patină	patine
Articulat	patina	patinele
Genitiv-Dativ	patinei	patinelor
Vocativ	patină	patinelor

1. obiect de metal format dintr-o șină și elemente de legătură care îl fixează de talpa ghetei, folosit la patinaj.
2. (rar) fiecare dintre cele două tălpi ale saniei.
3. (rar) schi.
4. piesă prin intermediul căreia un mecanism alunecă pe un element de ghidare.
5. organ al mașinilor agricole de recoltat, destinat rezemării pe sol a aparatului de tăiere și reglării înălțimii de tăiere a plantelor.

Cuvinte compuse

• patină cu role
• patină de ascensor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apțian

Referințe

• DEX '98 via DEX online