pazvangiu

română

Etimologie

Din pazvant + sufixul -giu.

Pronunție

• AFI: /paz.van'ʤiw/

Substantiv

Declinarea substantivului pazvangiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pazvangiu	pazvangii
Articulat	pazvangiul	pazvangiii
Genitiv-Dativ	pazvangiului	pazvangiilor
Vocativ	pazvangiule	pazvangiilor

1. (înv.) ostaș din trupele rebele ale lui Pazvantoglu (Pazvan-Oglu), care făceau dese incursiuni de pradă în Țara Românească, la sfârșitul sec. xVIII și începutul sec. xIX; (p.ext.) hoț, tâlhar, pungaș; pazvant, pazvantlâu, pazvantoglu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online