peluche

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : peluché

franceză

(français)

Variante

Etimologie

Din franceză veche peluchier („a părui, a depila, a depăra”).

Pronunție

  • AFI: /pə.lyʃ/


Substantiv

peluche f., peluches pl.

  1. (text.) pluș
  2. (p.ext.) animal de pluș, jucărie de pluș
    J'ai gagné une peluche à la foire.
  3. (text., la pl.) plușuri
  4. (fam.) termen de alintare

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din pelucher.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru pelucher.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru pelucher.
  3. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru pelucher.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru pelucher.

Referințe





italiană

(italiano)

Variante

Etimologie

Din franceză peluche. Confer și piluccare.

Pronunție

  • AFI: /peˈluʃ/


Substantiv

peluche m., invariabil

  1. (text.) pluș
  2. (p.ext.) animal de pluș, jucărie de pluș

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din franceză peluche.

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /pɨ.ˈlu.ʃ(ɨ)/
  • (Paulista) AFI: /pe.ˈlu.ʃi/


Substantiv

peluche m., peluches pl.

  1. (în Portugalia; text.) pluș
    Um ursinho de peluche.‎
  2. (p.ext.) animal de pluș, jucărie de pluș
  3. (p.anal.) moliciune

Sinonime

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din franceză peluche.

Pronunție

  • AFI: /pe.ˈlu.ʧe/


Substantiv

peluche m., peluches pl.

  1. (text.) pluș
  2. (p.ext.) animal de pluș, jucărie de pluș
  3. (fam.) termen de alintare

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe