penin
română
Etimologie
Din franceză pénnine, germană Pennin.
Pronunție
- AFI: /pe'nin/
Substantiv
| Declinarea substantivului penin | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | penin | penine |
| Articulat | peninul | peninele |
| Genitiv-Dativ | peninului | peninelor |
| Vocativ | peninule | peninelor |
- mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online