perucă
Aspect
Etimologie
Din franceză perruque, italiană perrucca.
Pronunție
- AFI: /pe'ru.kə/
Substantiv
Declinarea substantivului perucă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | perucă | peruci |
Articulat | peruca | perucile |
Genitiv-Dativ | perucii | perucilor |
Vocativ | perucă | perucilor |
- obiect confecționat din păr, din lână, din fire sintetice etc. și purtat pe cap, peste sau în locul părului natural.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online