piui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din piu.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
piui
Infinitiv a piui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să piuie
Participiu piuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre păsări, mai ales despre puii păsărilor) a scoate piuituri; a piscui.
  2. (v.intranz.) (mai ales despre un corp care străbate aerul cu viteză) a șuiera, a țiui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe