piuitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a piui + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /pi.u.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
piuitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ piuitură piuituri
Articulat piuitura piuiturile
Genitiv-Dativ piuiturii piuiturilor
Vocativ piuitură piuiturilor
  1. strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit.
  2. sunet subțire, ascuțit; piuit, piuială, țiuitură.


Traduceri

Referințe