pivnicerit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pivnicer + sufixul -it.

Pronunție

  • AFI: /piv.ni.ʧe'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
pivnicerit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pivnicerit invariabil
Articulat pivniceritul invariabil
Genitiv-Dativ pivniceritului invariabil
Vocativ pivniceritule invariabil
  1. dare care se plătea în țările române, în epoca feudală, de către producătorii de vinuri.
  2. dreptul de a încasa pivniceritul.


Traduceri

Referințe