pivnicer

română

Etimologie

Din pivniță + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /piv.ni'ʧer/

Substantiv

Declinarea substantivului pivnicer
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pivnicer	pivniceri
Articulat	pivnicerul	pivnicerii
Genitiv-Dativ	pivnicerului	pivnicerilor
Vocativ	pivnicerule	pivnicerilor

1. persoană care are sub supravegherea sa o pivniță de vinuri; chelar.
2. titlu dat boierului care avea în grijă viile și pivnițele domnești; persoană care purta acest titlu.

Cuvinte derivate

• pivnicerit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online