planație
română
Etimologie
Din franceză, engleză planation.
Pronunție
- AFI: /pla'na.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului planație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | planație | planații |
| Articulat | planația | planațiile |
| Genitiv-Dativ | planației | planațiilor |
| Vocativ | planație | planațiilor |
- (geol.) proces de netezire a reliefului înalt și accidentat al scoarței, ca rezultat al acțiunii de eroziune.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online