plastă

română

Etimologie

Din bulgară пласт (plast), sârbocroată plast.

Pronunție

• AFI: /'plas.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului plastă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plastă	plaste
Articulat	plasta	plastele
Genitiv-Dativ	plastei	plastelor
Vocativ	plastă	plastelor

1. (reg.) claie de fân.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• plasat
• spălat

Referințe

• DEX '98 via DEX online