plastă
română
Etimologie
Din bulgară пласт (plast), sârbocroată plast.
Pronunție
- AFI: /'plas.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului plastă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plastă | plaste |
| Articulat | plasta | plastele |
| Genitiv-Dativ | plastei | plastelor |
| Vocativ | plastă | plastelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online