plescăitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a plescăi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /ples.kə.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
plescăitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plescăitură plescăituri
Articulat plescăitura plescăiturile
Genitiv-Dativ plescăiturii plescăiturilor
Vocativ plescăitură plescăiturilor
  1. plescăit.


Traduceri

Referințe