plescăit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a plescăi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
plescăit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plescăit plescăituri
Articulat plescăitul plescăiturile
Genitiv-Dativ plescăitului plescăiturilor
Vocativ plescăitule plescăiturilor
  1. zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede și lacom; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul-gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprimă mirarea, plăcerea, admirația.
  2. zgomot produs de un lichid sau de o substanță vâscoasă care se lovește sau care este lovită de un corp tare; plescăire, plescăitură; pleoscăit.
  3. (rar) pocnet.


Traduceri

Anagrame

Referințe