plescăi

română

Din pleasc + sufixul -ăi.

Conjugarea verbului plescăi
Infinitiv	a plescăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	plescăi
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să plescăie
Participiu	plescăit
Conjugare	IV

(v.intranz.) a mânca cu zgomot; a scoate un sunet caracteristic, desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul-gurii (în semn de plăcere); a pleoscăi.
(v.intranz.) a scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau plesnirea unui corp (elastic) de altul sau prin lovirea de ceva tare; a pleoscăi.
(v.intranz.) (despre lichide, substanțe vâscoase etc.) a se lovi sau a fi lovit de sau cu un corp tare, producând un zgomot caracteristic; a pleoscăi.