plică
română
Etimologie
Din latină plica.
Pronunție
- AFI: /'pli.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului plică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plică | plice |
| Articulat | plica | plicele |
| Genitiv-Dativ | plicei | plicelor |
| Vocativ | plică | plicelor |
- cută a pielii sau a mucoaselor pereților anatomici.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online