pluie

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie pluye, care provine din franceză veche pluie < latină populară *ploia < *plovia, din latină pluvia („ploaie”).

Înrudit cu catalană pluja, italiană pioggia, occitană pluèja, portugheză chuva, română ploaie și spaniolă lluvia.

Pronunție


Substantiv

pluie f., pluies pl.

  1. (fiz., met.) ploaie
    Des pluies torrentielles se sont abattues la semaine dernière.
  2. (fig.) ploaie
    Une pluie d'étoiles filantes.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Hiponime

Locuțiuni

Expresii

Vezi și

Referințe