podere

italiană

(italiano)

Etimologie

Forma învechită a lui potere („putere”).

Pronunție

• AFI: /poˈdere/

Substantiv

podere m., poderi pl.

1. (agr.) fermă
2. (p.ext.) petic (de pământ); (spec.) grădină

Sinonime

• 1-2: (agr.) fondo, appezzamento, tenuta, campo, possedimento, (fam.) terra, terreno, colonia, (lit.) predio

Cuvinte derivate

• appoderare
• poderaccio
• poderale
• poderetto
• poderino
• poderone
• poderuccio
• poderucolo

Vezi și

• giardino

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din podeō.

Pronunție

• AFI: /po.de.ˈdeː.re/, /pɔ.de.ˈdeː.re/

Verb

1. forma de prezent activ infinitiv pentru podeō.
2. forma de persoana a II-a singular la prezent pasiv imperativ pentru podeō.
3. forma de persoana a II-a singular la prezent pasiv indicativ pentru podeō.