Sari la conținut

polcuță

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din polcă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /pol'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
polcuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polcuță polcuțe
Articulat polcuța polcuțele
Genitiv-Dativ polcuței polcuțelor
Vocativ polcuță polcuțelor
  1. (reg.) diminutiv al lui polcă.


Traduceri

Anagrame

Referințe