capot

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză capot, capote.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
capot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ capot capoate
Articulat capotul capoatele
Dativ-Genitiv capotului capoatelor
Vocativ capotule capoatelor
  1. îmbrăcăminte femeiască de casă, de obicei lungă până la călcâie; halat.
  2. învelitoare de pânză care acoperă diferite instrumente și aparate pe puntea unei nave.

Cuvinte derivate


Traduceri


Etimologie

Din franceză capot.

Adjectiv


Expresii

  • (înv.; în limbajul jucătorilor de cărți) A face (pe cineva) capot = a nu lăsa (pe cineva) să facă o levată la jocul de cărți; p.ext. a câștiga un mare avantaj asupra cuiva, a-l da gata


Traduceri


Etimologie

Din turcă kapot.

Substantiv


Declinarea substantivului
capot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ capot capoate
Articulat capotul capoatele
Dativ-Genitiv capotului capoatelor
Vocativ capotule capoatelor
  1. (înv.) un fel de manta boierească sau militară.


Traduceri

Anagrame

Referințe