polinuculă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din poli- + nuculă.

Pronunție

  • AFI: /po.li.nu'ku.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
polinuculă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polinuculă polinucule
Articulat polinucula polinuculele
Genitiv-Dativ polinuculei polinuculelor
Vocativ polinuculă polinuculelor
  1. (bot.) fruct uscat indehiscent format din mai multe nucule.

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe