polinuculă

română

Etimologie

Din poli- + nuculă.

Pronunție

• AFI: /po.li.nu'ku.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului polinuculă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	polinuculă	polinucule
Articulat	polinucula	polinuculele
Genitiv-Dativ	polinuculei	polinuculelor
Vocativ	polinuculă	polinuculelor

1. (bot.) fruct uscat indehiscent format din mai multe nucule.

Cuvinte apropiate

• nuculă

Vezi și

• fruct

Traduceri

fruct format din mai multe nucule

Anagrame

• claponului

Referințe

• DEX '98 via DEX online