poliza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din polizor. Confer franceză polir.

Pronunție

  • AFI: /po.li'za/


Verb


Conjugarea verbului
poliza
Infinitiv a poliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
polizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să polizeze
Participiu polizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a prelucra prin așchiere suprafața unui obiect cu ajutorul polizorului.
  2. (v.tranz.) a lamina la rece foile de tablă subțire.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe