poltinic

română

Etimologie

Din rusă полтинник (poltinnik).

Pronunție

• AFI: /pol'ti.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului poltinic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poltinic	poltinici
Articulat	poltinicul	poltinicii
Genitiv-Dativ	poltinicului	poltinicilor
Vocativ	poltinicule	poltinicilor

1. veche monedă rusească de argint, echivalentă cu o jumătate de rublă, care a circulat și în țările române în sec. xVIII-XIX.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online