prădăciune
română
Etimologie
Din a prăda + sufixul -ăciune. Confer latină praedatio, praedationis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului prădăciune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prădăciune | prădăciuni |
| Articulat | prădăciunea | prădăciunile |
| Genitiv-Dativ | prădăciunii | prădăciunilor |
| Vocativ | prădăciune | prădăciunilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online