prăjitor

română

Etimologie

Din a prăji + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /prə.ʒi'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului prăjitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prăjitor	prăjitori
Articulat	prăjitorul	prăjitorii
Genitiv-Dativ	prăjitorului	prăjitorilor
Vocativ	prăjitorule	prăjitorilor

1. muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile.

Cuvinte derivate

• prăjitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online