prelată

română

Etimologie

Din franceză prélart.

Pronunție

• AFI: /pre'la.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului prelată
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prelată	prelate
Articulat	prelata	prelatele
Genitiv-Dativ	prelatei	prelatelor
Vocativ	prelată	prelatelor

1. bucată de pânză deasă (impermeabilă) cu care se acoperă platforma unui autocamion, un autovehicul staționat, diverse materiale etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online