prenumăra

română

Etimologie

Din pre- + a număra.

Pronunție

• AFI: /pre.nu.mə'ra/

Verb

Conjugarea verbului (se) prenumăra
Infinitiv	a (se) prenumăra
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) prenumăr
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) prenumere
Participiu	prenumărat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) (rar) a (se) număra printre..., a (se) socoti între...

Cuvinte derivate

• prenumărare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online