prolifera
română
Etimologie
Din franceză proliférer.
Pronunție
- AFI: /pro.li.fe'ra/
Verb
| Conjugarea verbului prolifera | |
| Infinitiv | a prolifera |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
' |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să prolifereze |
| Participiu | proliferat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) (biol.; despre celule sau, p.ext., despre țesuturi celulare) a se înmulți (în mod anormal) prin diviziune.
- (v.intranz.) (despre organisme) a se reproduce, a procrea.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online