reproduce

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din re- + a produce (după franceză reproduire).

Pronunție

  • AFI: /re.pro'du.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
reproduce
Infinitiv a reproduce
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reproduc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reproducă
Participiu reprodus
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a reda cu exactitate ceea ce este scris, ceea ce a spus sau a făcut cineva.
  2. (v.tranz.) a imita felul de a fi, gesturile, mimica cuiva.
  3. (v.refl.) a reactualiza în memorie idei, cunoștințe însușite în cursul experienței anterioare.
  4. (v.refl.) a se produce, a se arăta din nou; a se repeta.
  5. (v.tranz.) (ec.pol.) a relua în mod continuu procesul de producție; a produce din nou.
  6. (v.tranz.) a produce în serie; a multiplica.
  7. (v.refl.) (biol.) a se perpetua prin generare; a se înmulți.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe