propovădui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) propovĕdovati.

Pronunție

  • AFI: /pro.po.və.du'i/


Verb


Conjugarea verbului
propovădui
Infinitiv a propovădui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
propovăduiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să propovăduiască
Participiu propovăduit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a răspândi, a propaga idei, concepții, doctrine (religioase); a predica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe