propovăduitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a propovădui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /pro.po.və.du.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
propovăduitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ propovăduitor propovăduitori
Articulat propovăduitorul propovăduitorii
Genitiv-Dativ propovăduitorului propovăduitorilor
Vocativ propovăduitorule propovăduitorilor
  1. persoană care propovăduiește; propagator, predicator.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe