prospector

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză prospecteur.

Pronunție

  • AFI: /pros.pek'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
prospector
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prospector prospectori
Articulat prospectorul prospectorii
Genitiv-Dativ prospectorului prospectorilor
Vocativ prospectorule prospectorilor
  1. persoană specializată în efectuarea prospecțiunilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe