puicuță

română

Etimologie

Din puică + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /puj'ku.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului puicuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	puicuță	puicuțe
Articulat	puicuța	puicuțele
Genitiv-Dativ	puicuței	puicuțelor
Vocativ	puicuță	puicuțelor

1. diminutiv al lui puică; puiculiță, puiculeană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online