puntișoară

română

Etimologie

Din punte + sufixul -ișoară.

Pronunție

• AFI: /pun.ti'ʃo̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului puntișoară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	puntișoară	puntișoare
Articulat	puntișoara	puntișoarele
Genitiv-Dativ	puntișoarei	puntișoarelor
Vocativ	puntișoară	puntișoarelor

1. diminutiv al lui punte; punticică, puntiță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online