rășinar

română

Etimologie

Din rășină + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /rə.ʃi'nar/

Substantiv

Declinarea substantivului rășinar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rășinar	rășinari
Articulat	rășinarul	rășinarii
Genitiv-Dativ	rășinarului	rășinarilor
Vocativ	rășinarule	rășinarilor

1. (reg.) persoană care se ocupă cu extracția sau cu vânzarea rășinii.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online