rășinar

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din rășină + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /rə.ʃi'nar/


Substantiv


Declinarea substantivului
rășinar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rășinar rășinari
Articulat rășinarul rășinarii
Genitiv-Dativ rășinarului rășinarilor
Vocativ rășinarule rășinarilor
  1. (reg.) persoană care se ocupă cu extracția sau cu vânzarea rășinii.


Traduceri

Referințe