Sari la conținut

răcănel

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a răcăni + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /rə.kə'nel/


Substantiv


Declinarea substantivului
răcănel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răcănel răcănei
Articulat răcănelul răcăneii
Genitiv-Dativ răcănelului răcăneilor
Vocativ răcănelule răcăneilor
  1. (zool.; reg.) brotăcel.


Traduceri

Anagrame

Referințe