răcușcă

română

Etimologie

Din rac + sufixul -ușcă.

Pronunție

• AFI: /rə'kuʃ.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului răcușcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răcușcă	invariabil
Articulat	răcușca	invariabil
Genitiv-Dativ	răcuștii	invariabil
Vocativ	răcușcă	invariabil

1. (cu sens colectiv) crustacee mici de diferite specii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crâșcau

Referințe

• DEX '98 via DEX online