crâșca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /krɨʃ'ka/


Verb


Conjugarea verbului
crâșca
Infinitiv a crâșca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
crâșc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să crâște
Participiu crâșcat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (reg.) a scrâșni din dinți de ciudă, de mânie etc.
  2. (v.intranz.) (despre zăpada înghețată) a scârțâi, a trosni (sub picioare).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe