crâșca
Aspect
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /krɨʃ'ka/
Verb
Conjugarea verbului crâșca | |
Infinitiv | a crâșca |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
crâșc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să crâște |
Participiu | crâșcat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) (reg.) a scrâșni din dinți de ciudă, de mânie etc.
- (v.intranz.) (despre zăpada înghețată) a scârțâi, a trosni (sub picioare).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online