răgila

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ragilă.

Pronunție

  • AFI: /rə.ʤi'la/


Verb


Conjugarea verbului
răgila
Infinitiv a răgila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ragil
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ragile
Participiu răgilat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a trage fuiorul de in sau de cânepă pe ragilă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe