răsuflu

română

Etimologie

Din a răsufla (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /rə'su.flu/

Substantiv

Declinarea substantivului răsuflu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răsuflu	răsufluri
Articulat	răsuflul	răsuflurile
Genitiv-Dativ	răsuflului	răsuflurilor
Vocativ	răsuflule	răsuflurilor

1. (și fig.) răsuflare.
2. (înv.) timp de odihnă; scurt repaus, răgaz.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• sulfura

Referințe

• DEX '98 via DEX online