De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din prefixul răs- + zice.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului răszice
|
Infinitiv
|
a răszice
|
Indicativ prezent pers. 1 sg.
|
răszic
|
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.
|
să răszică
|
Participiu
|
răszis
|
Conjugare
|
III
|
- (v.intranz.) (rar) a repeta ceva de multe ori și în mod insistent; a insista.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe