repeta

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : repetă

română

Variante

Etimologie

Din franceză répéter, germană repetieren.

Pronunție

  • AFI: /re.peˈta/


Verb


Conjugarea verbului
repeta
Infinitiv a repeta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
repet
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să repete
Participiu repetat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a spune, a face, a produce încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs.
  2. (v.tranz.) a citi sau a spune încă o dată un rol, o lecție, pentru a le reține, pentru a le fixa în memorie sau pentru a le înțelege mai bine conținutul; (despre artiști) a face exerciții pregătitoare în vederea unui spectacol sau a unei audiții publice, a face repetiția unui rol, a unei piese de teatru etc.
  3. (v.tranz.) (despre elevi, studenți) a urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (în care a rămas repetent).
  4. (v.refl.) a se produce, a se întâmpla încă o dată (sau de mai multe ori), a avea loc din nou.

Cuvinte derivate


Traduceri

Variante

Etimologie

Din repeta.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru repeta.

Anagrame

Referințe