racla

română

Etimologie

Din franceză racler.

Pronunție

• AFI: /ra'kla/

Verb

Conjugarea verbului racla
Infinitiv	a racla
Indicativ prezent pers. 1 sg.	raclez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să racleze
Participiu	raclat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a răzui.
2. (v.tranz.) (spec.) a face un raclaj.

Cuvinte derivate

• raclare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clara

Referințe

• DEX '98 via DEX online