răzui

română

Etimologie

Din a rade + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /rə.zu'i/

Verb

Conjugarea verbului răzui
Infinitiv	a răzui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	răzuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să răzuiască
Participiu	răzuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale.
2. (v.tranz.) a freca un corp de o unealtă sau cu o unealtă, pentru a obține un material mărunțit.

Cuvinte derivate

• răzuială
• răzuire
• răzuit
• răzuitor
• răzuitură
• răzuș

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online