clar
română
Etimologie
Din latină clarus. Confer franceză clair.
Pronunție
- AFI: /klar/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului clar | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | clar | clari |
| Feminin | clară | clare |
| Neutru | clar | clare |
- (despre imagini vizuale) care se distinge bine, deslușit; vizibil.
- O imagine clară.
- (despre ape) limpede.
- (despre surse de lumină) care împrăștie o lumină limpede, strălucitoare.
- care este lipsit de impurități.
- (despre sunete sau voce) care răsună distinct, precis.
- O voce clară.
- (despre gânduri, idei, cuvinte etc.) ușor de înțeles; evident, lămurit.
- (despre facultăți intelectuale) care pătrunde ușor, înțelege bine lucrurile.
- Un sens clar.
- O afirmație clară.
- (despre oameni) care se exprimă limpede.
Sinonime
- 1: deslușit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat
- 4: limpede, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat
- 6: evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vădit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat
- 7: deslușit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent
Antonime
- confuz, neclar, nedeslușit, obscur, vag, nelămurit, nebulos, tulbure, încurcat, încâlcit, cețos, obnubilat
Cuvinte derivate
- clarifica
- clarificabil
- clarificare
- clarificat
- clarificator
- clarisim
- claritate
- clarobscur
- clarvăzător
- neclar
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
deslușit; limpede
|
|
Referințe
catalană
(català)
Etimologie
Din latină clarus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
clar m., clara f.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Expresii
interlingua
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
clar
occitană
(occitan)
Etimologie
Din latină clarus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
clar m., clara f.